„Știința nutriției în relație cu performanța sportivă a progresat de la studii empirice care investighează efectele manipulărilor dietetice, cum ar fi restricția și suplimentarea, la investigarea directă a bazei fiziologice a cerințelor nutriționale specifice ale exercițiilor fizice intense.

Antrenamentul predomină în stilul de viață a atletului. În timpul unei ore de antrenament intens, un atlet poate cheltui 30% din energia totală din 24 de ore. Aceste antrenamente intense au implicații importante pentru substratul energetic și cerințele de hidratare.

Carbohidrații, în special glicogenul muscular, sunt un combustibil obligatoriu pentru consumul de energie utilizat in sporturile atletice. Glicogenul muscular este un factor limitator în exercițiul de forță, deoarece este menținut în cantități limitate, utilizat rapid prin exerciții intense, iar oboseala apare atunci când este epuizat la niveluri scăzute în mușchii activi.

Glicogenul hepatic poate fi, de asemenea, epuizat prin exerciții fizice intense, iar glicemia scăzută contribuie la oboseală.”

„Dietele bogate în grăsimi nesaturate, cereale integrale, legume și pește au fost asociate cu o fertilitate îmbunătățită atât la femei, cât și la bărbați. În timp ce dovezile actuale cu privire la rolul produselor lactate, alcoolului și cofeinei sunt inconsistente, grăsimile saturate și zahărul au fost asociate cu rezultate mai slabe de fertilitate la femei și bărbați.

În plus, femeile și bărbații cu obezitate [indicele de masă corporală (IMC) ≥ 30 kg/m ²] au un risc mai mare de infertilitate. Acest risc este extins la femeile subponderale (IMC < 20 kg/m ²). ”